VIȘNIEC, Matei

Matei Vișniec

ȘTEF, Traian

Traian Ștef

Călin Vlasie

Poet, eseist, editor, manager cultural; personalitate marcantă a generației '80 și a peisajului editorial românesc postdecembrist.

Poet, eseist, prozator, publicist, editor. S-a născut la 21 mai 1953 în Buzău. Stabilit în Pitești din 1957.

„Personalitate de prim-plan a literaturii române de la sfîrşitul secolului XX şi din prima parte a următorului, intelectual de calibru, cu o concepţie ingenioasă şi profundă asupra evoluţiilor psihicului uman în postmodernitate, mare editor, creator de strategie culturală şi educa-ţională de lungă bătaie, Călin Vlasie
e – pe deasupra şi, de fapt, în primul rînd – un poet de vîrf, de o frapantă originalitate. Opera sa, elaborată cu minuţie, în circa un deceniu de
căutare intensă a echilibrului fragil dintre conceptualizarea riguroasă şi misterul insondabil, propune un extraordinar scenariu de explorare psiho-fantasmatică a lumii. O experienţă literară impresionantă, al cărei miez magmatic va rămîne incandes-cent, menţinîndu-i peste vremuri, intactă, forţa fascinatorie…”
ION BOGDAN LEFTER

Studii. Ocupații.

A absolvit în 1972 Colegiul Național „I.C. Brătianu” din Pitești  (fost „Nicolae Bălcescu”) și în 1978 Facultatea de Filosofie – Istorie, secția pedagogie – limba franceză, a Universității din București.

Activitatea literară

A debutat în revista „Argeș”, seria Gheorghe Tomozei,  în 1970. A participat la fondarea, în 1977, a “Cenaclului de Luni” condus de criticul și istoricul literar Nicolae Manolescu. Colaborează cu poezie, eseuri și articole la principalele reviste de cultură din țară.

Până în 1990 a lucrat ca muncitor necalificat la Combinatul de Prelucrare a Lemnului Pitești (1972), ca muncitor necalificat în subteran la mina de cărbune Jugur, Câmpulung Muscel (1973), ca profesor defectolog la Școala Ajutătoare de Fete  Tâncăbești-Snagov (1978-1980),  ca logoped la Centru Logopedic Interșcolar Pitești (1980-1982), psiholog-logoped în cadrul Laboratorului de Sănătate Mintală și Spitalului de Psihiatrie din Pitești (1982-1990). După 1990 a fost redactor și director la revistele “Arges” și “Calende” (23 dec.1989- iunie 1993), a înființat și a manageriat editurile Calende (1991-1993), Didactica Nova (1992-1993), Vlasie (1993-1994), Paralela 45 (1994-2017),  Rocart (2017- și în prezent), Comper (2023). Director al Editurii Cartea Românească (2017-2018). Consilier și director editorial la Grupul Editoral Art din martie 2019. A editat peste 5500 de titluri de  carte, colecțiile pe care le-a creat fiind repere culturale în literatura română postdecembristă.

Dosarul de grup (D.U.I. –  dosar de urmărire informativă)  numit „Horia”, cu nr. I 234327 (cotă CNSAS) din 1976. Activitate de cercetare științifică în psihopedagogia deficiențelor mentale (1978-1980). A fost lector universitar la Facultatea de Jurnalism a Universității din Pitești. A înființat și dezvoltat în 2010 cel mai mare concurs școlar, primul concurs școlar fără taxe de participare din România, Concursul Comper, dedicat elevilor din clasele 0-8. A înființat Cenaclul literar online QPOEM în  11 septembrie 2015. În 2005 a înființat și a condus Filiala Pitești a Uniunii Scriitorilor din România (2005-2007). În 2006 a înființat și a dezvoltat Tipografia Graficprint a Editurii Paralela 45. A înființat Festivalul internațional de literatură, Literatura în stradă (FILSTREET) (2023)

 

Volume publicate

A debutat în 1981 cu placheta de versuri Neuronia, apărută în “Biblioteca Argeș”, nr. 2 (supliment al revistei omonime), reluată ulterior în Caietul debutanților, 1980-1981 (Editura Albatros, 1983). A mai publicat volumele de versuri: Laborator spațial (la Editura Albatros, titlul original, “Laboratorul”, fiind respins de cenzură) (1984); Întoarcerea în viitor (1990)- Editura Litera; Un timp de vis – Editura Calende (1993); Acțiunea interioară (antologie de autor, 1999) – Editura Paralela 45; Neuronia/Neuronie” (ediție bilingvă, traducere în limba franceză de Jean-Louis Courriol, 2003) – Editura Paralela 45; un jurnal de idei intitulat Poezie și psihic (2003) – Editura Paralela 45;un volum de publicistică Strategia de a moșteni nebuni cinstiți sau ridicarea la putere (2016)- Editura Paralela 45; un volum de interviuri Știința apropierii de viitor (1987-2017)- Editura Cartea Românească; volumul care conține întreaga operă poetică, Opera poetică, 2017, Editura Cartea Românească; micile întâmplări, 2021, Editura Cartea Românească; Virtual. Cartea 1. Konectat– Editura Rocart (2023); Virtual. Cartea 2. Generator, Editura Rocart  (2024); Virtual. Cartea 3. Suprem cu o prefaţă de Al. Cistelecan, Editura Rocart (2024) ;

Fading, Programul Fenix (roman), Editura Rocart, 2025, cu o postfață de Al. Cistelecan.

 

Traduceri, Cărți apărute în străinătate

Tradus în diverse publicații și antologii în: Franța, Germania, Elveția, Italia, S.U.A., Canada, Spania, Serbia, Grecia, Suedia, Mexic, Ungaria, Slovacia

  • Neuronie/Neuronia, (ediție bilingvă, trad. în limba franceză de Jean-Louis Courriol), Écrits des Forges, Quebec, Canada, 2005
  • Yнytрaшњa aкциja, (traducere în limba sârbă Miljurco Vukadinovici), Europoint, Belgrad, Serbia, 2000
  • Virtuell: Buch 1: Eingeloggt, (traducere în limba germană Christian W.Schenk), Dionysos, Boppard, Germania, 2024
  • apró események,1981-2020, Balázs F. Attila fordításában, AB-ART, Slovacia, 2025

Antologii și Dicționare (selectiv)

Este prezent cu poezie în: Alexandru Mușina, Antologia poeziei generației `80 (1993) (2002); Dumitru Chioaru, Ioan Radu Văcărescu, Antologia poeziei române de la origini până azi (1998); Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Crăciun, Experimentul literar românesc postbelic (1998); Adam J. Sorkin, Day after night,Twenty romanian poets for the twenty-first century, U.S.A. (1998); Gheorghe Crăciun, Competiția continuă. Generația `80 in texte teoretice (1994;1998); Gerhard Csejka, Der Schlaf tragt aus dieser Welt. Lyrik und Prosa aus Rumanien, Drehpunkt, nr. 89, Elveția, 1994; Ch.W.Schenk, Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer Rumanischer Lyrik, Germania (1994); Dieter Scheslak, Gefahrliche Serpentinen. Rumanische Lyrik der Gegenwart, Germania (1997); Andrei Bodiu, Romulus Bucur, Georgeta Moarcăs, Romanian Poets of the ’80s and ’90s (1999); Irina Nicolaescu, Sergiu I. Nicolaescu, Rugăciunile poeților. Antologie de poezie religioasă românească (2000); Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ’80-’90. Dicționar biobibliografic (2001); Irina Petraș, Panorama criticii literare românești. Dicționar ilustrat. 1950-2000 (2001); Laurențiu Ulici, Antologia poeților tineri. 1978-1982 (2005); Aurel Sasu, Dictionarul biografic al literaturii romane (2006); Helmut Berner, Wurzeln im Licht. Zeitgenossiche rumanische Lyrik (2006); Angelica Lambru, El muro del silencio / Zidul tăcerii. Antologia de poesia rumana contemporanea. Prologo: Pedro J. De la Pena, Spania (2007); Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (2007); Florin Șindrilaru, Poet, poezie, destin (2012); Daniel Puia-Dumitrescu, O istorie a Cenaclului de Luni (2015); Cosmin Ciotloș, 111 cele mai frumoase poezii ale generației ’80 (2015); 95 de poeți români din secolul xx. O antologie sentimentală, în traducerea lui Dimitris Kanellopoulos, Grecia (2023); Rumänische Lyrikanthologie Band VI:Von den Anfängen bis heute VI, Germania;

Irina Petraș, Cartea cărților copilăriei, cum am devenit cititor?(antologie), 2024.

Afilieri

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990, membru P.E.N Club România din 2015. A fost membru fondator și vicepresedinte (din 1998) al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România – ASPRO.  Vicepreședinte al Uniunii Editorilor din Romania (2010). Președinte al Fundației pentru Educație, Științe și Arte (FEDUSA).

Premii, distincții

Premiul pentru debut al revistei Argeș,1985; Premiul Frontiera-Poesis, al revistei Poesis,1999, pentru volumul „Acțiunea interioară”; Premiul pentru activitatea literară al revistei Convorbiri literare și al Filialei Iași a USR, Premiul Revistei Mozaic; Premiul „Iosif Vulcan” pentru construcție culturală acordat de revista Familia, 2017; Premiul Filialei Iași a USR pe 2017 pentru volumul „Știința apropierii de viitor”; Premiul Scriitorul lunii al Uniunii Scriitorilor din România, iunie 2021 pentru volumul „micile întâmplări”. Nominalizat în ultimii ani la Premiul național Mihai Eminescu.

Diverse premii naționale și internaționale pentru activitatea de editor.

În 2008 i s-a conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria A – Literatura.

Referințe critice selective în reviste

Nicolae Manolescu (“Argeș”, 3/1981); Laurențiu Ulici (“Romania literară”, 23/1983); Nicolae Oprea – Laborator spațial (“Argeș”, 1/1985); Liviu Antonesei – Inventatorul de nume (“Amfiteatru”, mai 1985); Mircea Mihăieș – Turneul candidaților (“Orizont”, 37/1985); Cristian Moraru – Laserul și metafora (“România literară”, 50/1986); Traian T. Coșovei – Un kalașnikov de cuvinte (“Scânteia tineretului”, 10/1987); Îngerii nu ştiu să vorbească (“Contemporanul”, 16/1993); Bogdan Ghiu (“Contrapunct”, 6 apr. 1990); Eugen Simion – O, nebunie a combinărilor (“România literară”, 14/1990); Andrei Bodiu – Marea singurătate (“Interval”, 4-5/1990); Aurel Pantea – Ultrafabulația (“Vatra”, ian. 1991); Ion Bogdan Lefter (“Calende”, 1/1991); Dan Silviu Boerescu – Poemul pur ca homeostazie, belea și complot (în La noapte, pe strada Toamnei, Ed. Phoenix, 1993); C. Rogozanu – Un poet obosit (“România literară”, 39/1999); Gheorghe Crăciun (postfață la vol. Acțiunea interioară, Editura Paralela 45, 1999 și la vol. Neuronia / Neuronie, Editura Paralela 45, 2003); Ion Bogdan Lefter – Poetul și eseistul din Psittey (“Observator cultural”, 170/2003); Daniel Cristea-Enache – Poezie stranie („România literară”, 2017); Răzvan Voncu – În oglinzi paralele („România literară”, 2017); Vasile Spiridon – Programatic despre viitorul pragmatic („Convorbiri literare, 2017); Gheorghe Grigurcu – O imagerie („România literară”, martie 2021); Gabriela Gheorghișor – Extraordinarele întâmplări ale poeziei („Ramuri”, 2021); Daniel Cristea-Enache –Self-control („România literară”, 2021); Dan Gulea – RE:fresh („Apostrof”-2021); Adrian Alui Gheorghe – Călin Vlasie și energia psihismului („Argeș”, 2021;

Ioan Moldovan – Despre micile întâmplări ale lui Călin Vlasie („Familia”, 2021); Gheorghe Grigurcu – O poetică postmodernă („Viața românească”, 2021); Andrea Hedeș– Un principiu al neliniștii („Steaua”-2021); Răzvan Voncu- Între căutare și pierderea de sine („România literară”, 2022); Mircea Bârsilă – Poezia lui Călin Vlasie („Argeș”, 2023); Viorel Mureșan – „Începutul de poem este începutul emoției” (Steaua, 2024), etc.

 

Referinte critice extinse

 

1.”Antologia poeziei generaţiei ’80”. [Ancheta “Apostrof”. Răspund : Călin Vlasie, Soviany, Octavian]. Apostrof, 5, nr. 3-4, 1994, p. 22;

  1. Bodiu Andrei; Bucur Romulus; Moarcăş Georgeta. Călin Vlasie. În: Bodiu Andrei ; Bucur Romulus ; Moarcăş Georgeta. Romanian poets of the ’80s and ’90s. A concise anthology. [Scurt text biografic cu portretul autorului.]. Piteşti : Paralela 45, 1999, p. 82;
  2. Borbély Ştefan. Poeme în era computerelor. [Călin Vlasie, Acţiunea interioară , Piteşti : Paralela 45, 1999]. Poesis, 11, nr. 3-4, 2000, p. 4-5; 4.Borbély Ştefan. Poeme în era computerelor. În: Borbély Ştefan. Cercul de graţie. [Călin Vlasie, Acţunea interioară, Piteşti : Paralela 45, 1999]. Bucureşti : Paralela 45, 2003, p. 207-211;
  3. Bârsilă Mircea. “Posibilităţile” visului. [Călin Vlasie, Un timp de vis, Piteşti : Calende, 1993]. Calende, 3, nr. 5, 1993, p. 6;
  4. Cesereanu Ruxandra. Mic dicţionar de poeţi români onirici. Steaua, 50, nr. 5-6, 1999, p. 50-55;
  5. Chioaru Dumitru. Developări în perspectivă. Călin Vlasie. [Călin Vlasie, Acţunea interioară, Paralela 45, 1999]. Euphorion, 11, nr. 2, 2000, p. 7;
  6. Chivu Marius. Piaţa de carte e departe de a fi normală. [Interviu]. 22, 14, nr. 688, 2003, p. 9-10;
  7. Cistelecan Al. Hopuri şi anxietăţi. [Călin Vlasie, Un timp de vis, Piteşti : Calende, 1993]. Vatra, 23, nr. 8, 1993, p. 7;
  8. Codruţ Mariana. “A fi singur şi fără singurătate”. [Călin Vlasie, Un timp de vis, Piteşti : Calende, 1993]. Contrafort, 2, nr. 7, 1995, p. 6;
  9. Coşovei Traian T. “Îngerii nu ştiu să vorbească”. [Călin Vlasie, Un timp de vis, Piteşti : Calende, 1993]. Contemporanul, nr. 16, 1993, p. 5; 12. Demetrian Bucur. Realitatea visului. [Călin Vlasie, Un timp de vis, Piteşti : Calende, 1993]. Ramuri, nr. 4, 1993, p. 4;
  10. Dicţionar al scriitorilor antologaţi. În: Crăciun Gheorghe. Competiţia continuă : generaţia ’80 în texte teoretice. Piteşti : Vlasie, 1994, p. 374;
  11. Dunăreanu Ovidiu. Cartea noastră cea de toate zilele. [Interviu]. Tomis, nr. 3, 2003, p. 5-6;
  12. Filimon Mariana. Creierul cuvîntului. [Călin Vlasie, Acţiunea interioară, Piteşti; Bucureşti; Braşov; [etc] : Paralela 45, 1999]. Contrapunct, 10, nr. 7-8, 1999, p. 24;
  13. Lovinescu Monica. 27 februarie, 1992. În: Insula şerpilor. Unde scurte . Vol. VI.[Din emisiunea Teze şi antiteze la Paris, susţinută de Monica Lovinescu la postul de radio Europa Liberă. ]. Bucureşti : Humanitas, 1996, p. 291;
  14. Melancu Ştefan. Călin Vlasie, Un anotimp de vis. [Piteşti : Calende, 1993]. Apostrof, 4, nr. 9, 1993, p. 10;
  15. Milea Ioan. Singurătate cosmică. În: Milea Ioan. Sub semnul poeziei. [Călin Vlasie, Întoarcerea în viitor, Bucureşti : Litera, 1990]. Piteşti : Paralela 45, 1999, p. 133-135;
  16. Moldovan Ioan. Poezia “blocajului biotic”. [Călin Vlasie, Un timp de vis, Piteşti : Calende, 1993]. Familia, 29, nr. 4, 1993, p. 5;
  17. Morar Florin Ştefan. Neuronia. [Călin Vlasie, Neuronia/Neuronie, Piteşti : Paralela 45, 2003]. Steaua, 54, nr. 10-11, 2003, p. 108-109;
  18. Mâinea Mihaela. Omuleţul de aer. [Călin Vlasie, Un timp de vis, Piteşti : Calende, 1993]. Viaţa Românească, 88, nr. 10-11, 1993, p. 154; 22. Oprea Nicolae. Poezia “spaţiului psi”. [Călin Vlasie, Un timp de vis, Piteşti : Calende, 1993]. Calende, 3, nr. 5, 1993, p. 5; 23. Perian Gheorghe. Alţi poeţi. În: Scriitori români postmoderni. Eseuri. Bucureşti : Editura Didactică şi Pedagogică, R. A. 1996, p. 152-154;
  19. Petraş Irina. “Ce creier uriaş are cuvântul”. În: Petraş Irina. Cărţile deceniului 10. [Călin Vlasie, Acţiunea interioară, Piteşti : Paralela 45, 1999]. Cluj-Napoca : Casa Cărţii de Ştiinţă, 2003, p. 105-107;
  20. Petraş Irina. Călin Vlasie: “Dumnezeule -/ Doamne/ ce/ creier/ uriaş/ are/ cuvântul/.”. Contemporanul, 10, nr. 42, ;
  21. Pintescu Alexandru. Călin Vlasie – un oniric postmodern. Poesis, 10, nr. 9-1-011, 1999, p. 12;
  22. Poenar Horea. Proprietar de spaţii poetice. [Aurel Pantea, O victorie covîrşitoare, Cluj-Napoca : Paralela 45, 1999; Călin Vlasie, Acţiunea interioară, Cluj-Napoca : Paralela 45, 1999]. Steaua, 51, nr. 1, 2000, p. 30-31;
  23. Rogozanu Costi. Un poet obosit. [Călin Vlasie, Acţiunea interioară, Bucureşti; Piteşti; Braşov : Paralele 45, 1999]. România literară, 32, nr. 39, 1999, p. 6;
  24. Spiridon Vasile. Existenţa – vis. [Călin Vlasie, Un timp de vis, Piteşti : Calende, 1993]. Ateneu, 30, nr. 5, 1993, p. 4;
  25. Stan Stelian. Idei multiplicate într-un laborator spaţial. Zburătorul, 5, nr. 1-2-3, 1994, p. 8-9;
  26. Sterom Victor. Banca de metafore. [Rubrica Jurnal cu poeţi: Călin Vlasie, Un timp de vis, Piteşti : Calende, 1993]. Cronica, 36, nr. 1, 2001, p. 9;
  27. Ursa Mihaela. Călin Vlasie: Un timp de vis. [Piteşti : Calende, 1993]. Steaua, 44, nr. 5, 1993, p. 56;
  28. Vakulovski Mihai. Scrisoare din oraşul care se naşte în singurătatea şi haosul sfârşitului lumii sau Despre lumea interioară a lumii exterioare a lumii interioare a lui Călin Vlasie. [Călin Vlasie, Acţunea interioară, Piteşti : Paralela 45, 1999]. Familia, 39, nr. 6, 2003, p. 61-68;
  29. Vasile Corneliu. Literatura română postbelică între impostură şi adevăr. [Nicolae Oprea, Călin Vlasie, Literatura română postbelică între impostură şi adevăr, Piteşti : Paralela 45, 2000]. Poesis, 14, nr. 7-9, 2003, p. 102-103;
  30. Vlasie Călin. Poezie şi psihic – teze despre modernismul şi postmodernismul poeziei – (fragmente). În: Crăciun Gheorghe. Competiţia continuă : generaţia ’80 în texte teoretice. [Reprodus din Caiete critice, nr. 1-2, 1986]. Piteşti : Vlasie, 1994, p. 166-170;
  31. Vodă-Mutoiu Lăcrămioara. La marginea timpului. [Călin Vlasie, Un timp de vis, Piteşti : Calende, 1993]. Zburătorul, 4, nr. 4-5-6, 1993, p. 5-6;
  32. Ţeposu Radu G. Călin Vlasie. În: Ţeposu Radu G. Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă. Bucureşti : Eminescu, 1993, p. 77;
  33. Ursa Mihaela. Optzecismul și promisiunile postmodernismului. Pitești: Paralela 45, 1999, p.31-32
  34. Braga Corin. 10 studii de arhetipologie. [Integralismul]. Cluj-Napoca: Dacia, 1999, p.210-211
  35. Ţeposu Radu G. Fantezismul abstract şi ermetic. În: Ţeposu Radu G. Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă. Cluj-Napoca : Dacia, 2002, p. 129-130;
  36. Crăciun Gheorghe. Aventuri în Neuronia. Observator cultural, nr. 170, 2003;
  37. Bădărău George. Postmodernismul românesc. Iași: Institutul european, 2007, p.17;
  38. Pascu Florentina. Postmodernismul. O exemplificare.

[Postmodernismul este „un psiheism” (Calin Vlasie)] Craiova: Aius, 2012

 

 

Bibliografie selectivă

Radu G. Țeposu, Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nou, 1993; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, 1996; Gheorghe Perian, Scriitori români postmoderni, 1996; Gheorghe Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, 1998; Mihaela Ursa, Optzecismul și promisiunile postmodernismului, 1999; Corin Braga, 10 studii de arhetipologie, 1999; Irina Petraș, Cărțile deceniului 10, 2003; Alexandru Pintescu, Retorica aproximației. Breviar de poezie optzecistă, 2004; Aurel Pantea, Simpatii critice, 2004; Ion Bogdan Lefter, Flashback 1985: începuturile “noii poezii”, 2005,2016; Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea, 2007; Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, 2008, 2019; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia-proza, 2012; Nicolae Manolescu, Istoria literaturii romane pe înțelesul celor care citesc, 2014; Daniel Cristea-Enache, Linia de contur, vol.II (poezia), 2021; Răzvan Voncu, Poeți români de azi (vol.2), 2023