Ioan Es Pop– Opera poetică

50,00 lei    40,00 lei
Reducere: 20%

Titlu

Opera poetică

Autor

Dată apariție

Mai 2024

Ediție

1

Nr. pagini

296

Format

14x20cm

ISBN

978-606-9717-42-4

Colecție

Domeniu

În Porcec, lucrurile se vor lămuri definitiv: poezia lui Ioan Es. Pop este versiunea parodică a însuşi mitului originii şi apartenenţei, a nostalgiei matriciale, de la familie, care e aceea a diavolului, la naţiune […] Agorafobul Porcec, etern neadaptat, îşi urăşte locul de unde provine, casa naşterii sale. O atitudine asemănătoare este la Rimbaud, de care Ioan Es. Pop n-a fost niciodată apropiat, deşi există destule elemente comune, sau la Joyce, irlandezul desţărat, şi nu atât

prin sarcasme vitriolante de tip Marta Petreu sau Elena Ştefoi, cât printr-un negativism fundamental de poète maudit, unul dintre rarisimii reprezentanţi ai genului în literatura română. În definitiv, totul este blestemat în lirica lui orală şi prozastică, evocând raiul ca loc al decrepitudinii în mijlocul căruia moţăie un Dumnezeu beţiv. Psalmii arghezieni sunt rescrişi cu unghiile de la mâna stângă.

Un poet extraordinar, Ioan Es. Pop.

NICOLAE MANOLESCU

era cât pe ce să inventez o limbă nouă,

dar cantitatea de durere nu mi-a fost de-ajuns.

așa că am coborât stâna, cu tot cu turmele, la poale,

precum fac toți păstorii toamna cu turmele lor.

deși soarele frigea, noaptea dârdâiam sub blană de oaie

ca nou-născutul înfășat într-o batistă udă.

revelațiile de atunci și-au frecat degeaba spinarea de steaua polară

ca iasca de cremene: nicio scânteie n-a scăpărat.

pe mici suprafețe, totuși, iarba s-a înnegrit, adusă de spate,

dar poate și din cauza oilor, care n-aveau habar de colosala lor putere.

o sută de zile, n-am mai suit la stânile de pe vârfuri,

timp în care am tăiat treizeci de berbeci,

pentru mine și însoțitori.

acum, dac-ar fi să le duc pe celelalte la casele lor,

stăpânii m-ar sminti în bătaie.

dacă aș urca înapoi, lupii mi-ar mânca turma toată.

iar felul meu de a vorbi l-ar face pe Cratylos să râdă de toată

strădania mea de a inventa

limba cu care i-aș fi vrăjit chiar și pe morocănoșii cretani.

IOAN ES POP

Afișez singurul rezultat

Afișez toate cele 5 rezultate

IOAN ES. POP s-a născut în 27 martie 1958, în localitatea Vărai, județul

Maramureș. În 1983, a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Baia

Mare, secția română-engleză. Până în 1989, a fost profesor de limba și

literatura română în localitatea Ieud, Maramureș. În toamna anului 1989 s-a

mutat la București. În primăvara lui 1990 a devenit corector, iar ulterior

secretar general de redacție al revistei Luceafărul, publicație a Uniunii

Scriitorilor din România, lucrând în paralel la proaspăt înființatul ziar

Cotidianul și la revista Zig-Zag.

După 1994, a fost, vreme de mai mulți ani, editor executiv al revistei PRO

TV Magazin, dedicată programelor TV și noutăților din domeniul

cinematografic.

A devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România în anul 1995.

În 1999, a fost cooptat în echipa Ziarului Financiar, unde, vreme de un an,

a girat paginile zilnice de cultură ale acestei publicații.

În 2001, la un an după înființarea Ziarului de Duminică, suplimentul de

cultură al Ziarului Financiar, a devenit editor-șef al acestei publicații, poziție

pe care a deținut-o până în 2011. În paralel, a activat la DESCOPERĂ, revistă de

știință, tehnologie, natură și călătorii. De la 1 iunie 2011, a lucrat ca redactor la

Editura Paralela 45, iar din 2017, la Muzeul Literaturii Române, București.

Cărți publicate:

Ieudul fără ieșire, Editura Cartea Românească, 1994, Premiul pentru

debut al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Scriitorilor din

Republica Moldova;

Porcec, Editura Cartea Românească, 1996;

Pantelimon 113 bis, Editura Cartea Românească, 1999, Premiul „Mihai

Eminescu“ al Academiei Române, Premiul Uniunii Scriitorilor din România,

Premiul pentru Poezie al Orașului București;

Podul, antologie, Editura Cartea Românească, 2000;

Rugăciunea de antracit/The Anthracite Prayer, volum bilingv, în limbile

română și engleză, Editura Dacia, 2002, traducere de Nathaniel Smith,

  1. Shaver și Ion Crețu;

280

Petrecere de pietoni, Editura Paralela 45, 2003, Premiul Uniunii Scriitorilor

și Premiul Asociației Scriitorilor Profesioniști din România;

Confort 2 îmbunătățit (împreună cu Lucian Vasilescu), Editura Publicațiilor

pentru Străinătate, 2004;

Lumile livide/The Livid Worlds, volum bilingv, în limbile română și

engleză, Editura Institutului Cultural Român, 2004, traducere în limba

engleză de Nathaniel Smith, K. Shaver și Ion Crețu;

No Exit, antologie, Editura Corint, 2007, selecție și prefață de Dan C.

Mihăilescu;

Momfa, antologie, Editura Vinea, 2010, selecție și prefață de Nicolae

Tzone;

Unelte de dormit, Editura Cartea Românească, 2011, Premiul „Cartea de

Poezie a Anului 2011“, oferit de Fundația Națională pentru Știință și Artă din

București; Premiul Radio România Cultural pentru poezie; Premiul

Asociației Scriitorilor din București;

Căderea-n sus a corpurilor grele, selecție de Teodor Dună, Editura Tracus

Arte, 2012;

  1. Marș/2013. Xanax, Editura Charmides, 2013;

arta fricii, Editura Charmides, 2016.

În alte țări:

Ieud utan utgang, Ed. Tranan, Stockholm, 2009, traducere în limba

suedeză de Dan Shafran;

Sans issue, Ed. L’Oreille du Loup, Paris, 2010, traducere în limba franceză de

Linda Maria Baros;

No Way Out Of Hadesburg, Plymouth University Press, Marea Britanie,

2011, traducere în limba engleză de Adam Sorkin și Lidia Vianu;

El Ieud sin salida, Ed. Baile del Sol, Tenerife, Spania, 2011, traducere în

limba spaniolă de Dan Munteanu Colan;

No Exit, Ed. Baile del Sol, Tenerife, Spania, 2011, traducere în limba

spaniolă de Dan Munteanu Colan;

Nem mertem kialtani soha, Ed. AB-ART, Slovacia, 2012, traducere în

limba maghiară de Balazs F. Attila;

Nicăieri.ro, Editura Știința, Chișinău, 2012;

Ieud bez wyjscia i inne wiersze, Fundacja Pogranicze, Polonia, 2013,

traducere în limba poloneză de Joanna Kornas-Warwas.

A fost laureatul primei ediții (2009) a Premiilor Niram Art de la Madrid,

alături de Claudiu Komartin.

281

Radiodifuziunea Suedeză l-a desemnat Poetul Lunii August 2010.

În anul 2012, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova i-a acordat

Premiul „Primăvara Europeană a Poeților“

X