Ion POP (n. 1 iulie 1941, Mireșu Mare, jud. Maramureș) a fost profesor la Facultatea de Litere a Universității „Babeș–Bolyai” din Cluj-Napoca (1964–2007). A condus, ca redactor-șef și director,
revista studențească de cultură Echinox (1969–1983). A lucrat ca asistent asociat la Universitatea Sorbonne Nouvelle, Paris 3 (1973–1976), iar între anii 1990–1993 a activat ca director al Centrului
Cultural Român din capitala Franței. În 26 noiembrie 2015 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Distins cu Premii ale Uniunii Scriitorilor din România pe anii 1973, 1979,
1985, 2001; Premiul Academiei Române (1985); Premiul Național al Uniunii Scriitorilor din România (2012); Premiul Național Titu Maiorescu (2020); Premiul Național Garabet Ibrăileanu pentru
critică (2023); Premiul Național pentru poezie Mihai Eminescu (2023).
Volume de poezie:
Propuneri pentru o fântână (1966), Biata mea cumințenie (1969), Gramatică târzie (1977), Soarele și uitarea (1985), Amânarea generală (1990), Descoperirea ochiului (2002), Elegii în ofensivă
(2003), Litere și albine (2010), În fața mării (2011), Casa scărilor (2015), Lista de așteptare (2019), Ferestre. Antologie 1966–2021 (2021), Proba focului (2023).
Critică și istorie literară:
Avangardismul poetic românesc (1969), Poezia unei generații (1973), Nichita Stănescu – spațiul și măștile poeziei (1980), Lucian Blaga. Universul liric (1981), Lecturi fragmentare (1983), Jocul poeziei (1985), Avangarda în literatura română (1990), A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei (1993), Gellu Naum. Poezia contra literaturii (2001), Viață și texte (2001), Lucian Blaga în 10 poeme (2004), Introducere în avangarda literară românească (2007), „Echinocțiu”. Vocile poeziei (2008), Din avangardă spre ariergardă (2010), Scara din bibliotecă (2013), Poezia româneascăneomodernistă (2018), Cărți la alegere, I, Poeți și poezie (2020), Despre poezia lui Ioan Alexandru (2020), Conștiințe critice (2022),
Cărți la alegere, II, Proză, eseu, critică și istorie literară (2023), Poezia românească după 1945, antologie, 4 volume (2022/2023).
Publicistică:
Ore franceze, I ( (2011), Dezordinea de zi (2012).
Corespondență: Ore, zile, ani de prietenie. Corespondență Ion Pop – Mircea Zaciu, 1964–2000 (2020).
A coordonat Dicționarul analitic de opere literare românești (4 vol. 1998–2003, ed. definitivă 2007). A realizat antologia Poeții revistei „Echinocțiu” (2004), o antologie a avangardei literare românești, La réhabilitation du rêve, Paris-București, 2006, și antologia Avangarda românească, București, 2015. Coordonator al revistei Caietele avangardei, editată de Muzeul Național al Literaturii Române din București.
Traduceri din Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Eugène Ionesco, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Paul Ricoeur, Benjamin Fondane, Paul Morand.
