Marta Petreu – Haita

Titlu

Haita

Autor

Dată apariție

Decembrie 2022

Ediție

1

Nr. pagini

424

Format

13x20cm

ISBN

978-606-95093-9-5

Colecție

Domeniu

„Aşa cum sticla vulcanică se formează atunci când atomii silicaţilor topiţi care alcătuiesc lava, ţinuţi în stare amorfă de presiunea şi temperatura din interiorul vulcanului, nu au timp să se aranjeze într-o structură cristalină din cauza răcirii bruşte provocate în timpul erupţiei de contactul cu aerul, la fel
şi poezia neagră şi tăioasă a Martei Petreu ia naştere din solidificarea rapidă
a magmei viscerale a sentimentelor şi a senzaţiilor – furie, dezamăgire, revoltă, abandon, dorinţă – sub rafalele boreale ale unui intelect neiertător.”
Roberto Merlo

Afișez singurul rezultat

Afișez toate cele 5 rezultate

Nume legal: Rodica Marta Vartic

Nume la naştere: Crişan

Născută în Jucu de Jos, judeţul Cluj, fiica Mariei (n. Olosutean)

şi a lui Augustin Crişan, ţărani mijlocaşi din Cîmpia Transilvaniei

Locuieşte în Cluj

Marta Petreu este scriitor şi profesor. S-a format în ambianţa

intelectuală a mişcării literare Echinox, de la Universitatea „Babeş-

Bolyai“ din Cluj. Şcoala primară în comuna natală, Jucu de Jos;

a urmat Liceul „Axente Sever” din Mediaş (clasele IX şi X), apoi

Liceul „Emil Racoviţă” din Cluj, bacalaureat 1974. Studii universitare

la Universitatea „Babeş-Bolyai”, la Facultatea de Istorie şi Filosofie,

secţia Filosofie-Istorie (licenţa, 1980). Doctor în filosofie la

Universitatea din Bucureşti, cu teza „Valenţele estetice ale anamorfozei

logice”, sub conducerea profesorului Ion Ianoşi (1992). Între

1980-1990, a fost profesor de ştiinţe sociale (istorie, constituţie,

filosofie, organizarea producţiei şi a muncii şi alte csp-uri, cum se

numeau, la clasele V-XIII, zi şi seral, inclusiv „seral comasat”) la

Liceul „Emil Racoviţă” din Cluj. Este profesor de istoria filosofiei

româneşti la Universitatea „Babeş-Bolyai“ şi, din 1990, redactorşef

la revista Apostrof, publicaţie mensuală editată de Uniunea Scriitorilor

din România. Din 2009, publică la Editura Polirom, unde

are o „Serie de autor Marta Petreu”.

Poeme

Aduceţi verbele (1981);

Dimineaţa tinerelor doamne (1983);

Loc psihic (1991);

Poeme neruşinate (1993);

Cartea mîniei (1997);

Apocalipsa după Marta (1999), antologie de poezie religioasă

cu 7 inedite;

Falanga (2001) antologie de poezie de dragoste cu 15 inedite;

Scara lui Iacob (2006);

Apocalipsa după Marta (integrala poeziei publicate pînă

atunci, 2011);

Asta nu este viaţa mea (2014).

Romane

Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului (2011, reeditare 2019);

Supa de la miezul nopţii (2017).

Eseuri şi studii

Teze neterminate (eseuri, 1991);

Jocurile manierismului logi (1995; ed. a II-a revăzută şi adăugită,

2013);

Un trecut deocheat sau „Schimbarea la faţă a României“ (1999; ed.

a II-a revăzută şi adăugită, 2004; ediţia a III-a revăzută şi adăugită,

cu titlul schimbat, Cioran sau un trecut deocheat, 2011).

Ionescu în ţara tatălui (2001; ediţia a II-a, revăzută, 2002; ediţia

a III-a revăzută şi adăugită, 2012);

Filosofia lui Caragiale (2003; ediţia a II-a, revăzută şi adăugită,

2012);

Filosofii paralele (2005; ediţia a II-a, revăzută şi adăugită,

2013);

Despre bolile filosofilor. Cioran (2008; ediţia a II-a, 2010; ediţia a

III-a revăzută şi adăugită, 2017);

Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu Mihail Sebastian (2009;

  1. a II-a, revăzută şi adăugită, 2010; ediţia a treia, revăzută şi adăugită,

2016);

De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească (2011);

O zi din viaţa mea fără durere (eseuri, 2012);

Biblioteci în aer liber (eseuri, 2014);

Generaţia ’27 între Holocaust şi Gulag. Mircea Eliade şi Klaus

Mann despre generaţia tînără (2016).

Domni şi Doamne (eseuri, 2020).

Blaga, între legionari şi comunişti (2021).

Interviuri cu personalităţi ale vieţii intelecutale

Conversaţii cu… I, 2004;

Conversaţii cu… II, 2006.

Cărţi gîndite şi alcătuite de Marta Petreu

Locatarii de la Ciucea. Album Veturia şi Octavian Goga (1998);

În lumea taţilor (2004);

Cele 10 porunci (2007);

Scriitorul şi trupul său (2007);

Volume în colaborare

Ferestre întredeschise. Alexandru Vona şi Ovidiu Constantinescu

(1997)

Vlad Mugur, spectacolul morţii (2001);

Sadovaia 302 bis (2006);

A prefaţat / postfaţat şi a îngrijit ediţii de carte de literatură

şi filosofie (Nae Ionescu, Bucur Ţincu, Arthur Dan, Constantin

Rădulescu-Motru, Radu Stanca, D.D. Roşca, Alexandru Vona,

Zaharia Boilă, Radu Petrescu, Z. Ornea, Miklós Bánffy, Farkas

Jenő, Mihail Sebastian, Petru Dumitriu ş.a.). A colaborat la numeroase

volume colective şi la numeroase reviste, din ţară şi străinătate

deopotrivă.

Volume personale în străinătate

Poèmes sans vergogne, trad. par Odile Serre, Alain Paruit, Ed.

Pastenague, Franţa, Editura „Le Temps qu’il Fait“, 2005;

An Infamous Past: E. M. Cioran and the Rise of Fascism in Romania,

translated by Bogdan Aldea, Ivan R. Dee Publ. House, Chicago,

2005, S.U.A.;

O bolestima filozofa. Cioran, tr. Djura Miocinovic, Serbia,

Vîrşeţ, Ed. KOB, 2008;

Jonesko u očevoj zemlji, traducere de Djura Miocinovic, Serbia,

Vîrşeţ, Ed. KOB, 2011, Serbia;

L’Apocalypse selon Marta, trad. de Linda Maria Baros, Paris,

Ed. Caractères, 2013;

Márta jelenései, Fordította Németi Rudolf, Az elöszót írta

Szabó Anna, Budapesta, Palamart Kiadó, 2014;

390 | M a r t a P e t r e u

The book of Anger, translated from Romanian by Adam J.

Sorkin, Christina Zarifopol-Illias and Liviu Bleoca, New Orleans,

Diálogos Books, 2014;

Notre maison, dans La Plaine de l’Armageddon, traduction du

roumain et préface de Florica Courriol, Lausanne, Suisse, Editions

l’Age d’Homme, 2014.

Il passato scabroso di Cioran, a cura di Giovanni Rotiroti,

postfazione di Matia Luigi Pozzi, traduzione dal romeno di Magda

Arhip e Amelia Natalia Bulboacă, Napoli-Salerno, Editore

Orthotes, 2015;

Dall’Olocausto al Gulag. Studi di cultura romena, a cura di Giovanni

Rotiroti, traduzione e postfazione di Irma Carannante, Napoli-

Salerno, Orthotes, 2016;

L’Apocalisse secondo Marta. Poesie 1981-2014, Cura e

traduzione di Roberto Merlo, Italia, Novi Ligure, Edizioni Joker,

2016;

Il canto l´incanto il grido. Tre Poetesse dell´Europa centro-orientale:

  1. Iłłakowiczówna, K. Nekrasova, M. Petreu, con testi e traduzione a

fronte, a cura di Krystyna Jaworska, Massimo Maurizio, Roberto

Merlo, testi di Kazimiera Illakowiczowna, Ksenia Nekrasova, Marta

Petreu, Italia, Stilo Editrice & Università di Torino, 2017;

Apocalipsi segons Marta,/ Apocalipsa după Marta, Antologia

poètica, Pròleg de D. Sam Abrams, Traducció de Jana Balacciu

Matei i Xavier Montoliu Pauli, Barcelona, Pont del Petroli, Poesia,

2019;

Sulle malattie dei filosofi: Cioran, traduzione e a cura di Mattia

Luigi Pozzi e Giovanni Rotiroti, Introduzione: Mattia Luigi Pozzi,

Postfazione: Giovanni Rotiroti, Milano, Criterion Editrice, 2019.

Singurătatea e o ţară unu pe doi, traducere în ebraică de Moshe

  1. Itzhaki şi Paul Fărcaş, cuvînt înainte de Moshe B. Itzhaki, ilustraţii

de Noa Levin Harif, Kerhev Publishing House, Israel, 2022.

Premii

  1. Premiul Naţional Mihai Eminescu Opera Omnia,

pentru poezie

  1. Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia pe

anul 2021, acordat de revista „Observator cultural”;

  1. Premiul de Excelenţă „George Bacovia” pe anul

2021, acordat de revista „Ateneu”;

  1. Premiul „Scriitorul anului”, 2021, acordat de Uniunea

Scriitorilor din România sub egida Primăriei Municipiului Iaşi,

pentru volumul „Blaga, între legionari şi comunişti”, Editura Polirom;

  1. Premiul „Scriitorul lunii august” 2021, acordat de

Uniunea Scriitorilor din România sub egida Primăriei Municipiului

Iaşi, pentru volumul „Blaga, între legionari şi comunişti”, Editura

Polirom;

  1. Premiul „Tudor Vianu” pentru teoria literaturii şi a

culturii, 2020, acordat de Muzeul Naţional al Literaturii Române;

  1. Premiul Pen România 2018, pentru romanul „Supa de

la miezul nopţii”, Editura Polirom, 2017;

  1. Premiul „Excelenţă la Feminin” pe anul 2016, acordat

de Asociaţia Femeilor de Afaceri Cluj

  1. Premiul pentru Poezie pe anul 2014, acordat de revista

„Observator Cultural”, pentru volumul „Asta nu este viaţa

mea”, Editura Polirom;

  1. Premiul „Mihai Eminescu” pe anul 2014, acordat de

Academia Română, pentru „Asta nu este viaţa mea” (2014), Editura

Polirom;

  1. Premiul primului roman acordat de Festival du Premier

Roman de Chambéry (Franţa), pentru romanul „Acasă, pe

cîmpia Armaghedonului”, Editura Polirom;

  1. Premiul pentru Eseu/ Memorialistică/ Publicistică pe

anul 2011, acordat de revista „Observator Cultural”, pentru volumul

„De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească”, Editura

Polirom;

  1. Premiul pentru cea mai valoroasă intervenţie la Colocviile

Romanului Românesc Contemporan, ediţia a V-a, Alba

Iulia, 2012;

  1. Premiul Cartea anului – proză pe anul 2011, acordat

de Centrul Multicultural Poesis, revista „Poesis” şi revista „Poesis

internaţional”, pentru romanul „Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului”,

Editura Polirom;

  1. Premiul „Liviu Rebreanu” pe anul 2011, acordat la

„Zilele Liviu Rebreanu”, Bistriţa, pentru romanul „Acasă, pe

Cîmpia Armaghedonului”, Editura Polirom;

  1. Premiul „Cartea Anului” 2011, acordat de „România

literară” şi Fundaţia Anonimul, pentru romanul „Acasă, pe Cîmpia

Armaghedonului”, Editura Polirom;

  1. Premiul „Bun de Tipar”, categoria „Beletristică – Cea

mai bună carte a anului” pentru anul 2011, acordat de Gala Industriei

de Carte din România, ediţia I, pentru romanul „Acasă, pe

Cîmpia Armaghedonului”, Editura Polirom;

  1. Premiul Cartea Anului 2009 pentru volumul „Diavolul

şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian”, Editura Polirom,

acordat de Asociaţia Revistelor şi Editurilor Literare

(ARIEL);

  1. Premiul Naţional Opera Omnia „Tudor Arghezi” pe

anul 2008, acordat de Festivalul Internaţional de literatură „Tudor

Arghezi”, Tg. Jiu – Cărbuneşti;

  1. Premiul pentru poezie, acordat de Uniunea Scriitorilor

din România – Filiala Cluj, pentru volumul „Scara lui Iacob”,

Editura Cartea Românească;

  1. Premiul pentru eseu, acordat de Uniunea Scriitorilor

din România – Filiala Cluj, pentru volumul „Filosofii paralele”,

Editura Limes;

  1. Diplomă de excelenţă pentru eseu şi filosofie, Opera

Omnia pe anul 2005, acordată de Cluburile Lions din Transilvania;

  1. Premiul pentru eseu, 2003, acordat de Uniunea Scriitorilor

din Republica Moldova, pentru volumul „Filosofia lui

Caragiale”;

  1. Premiul pentru eseu, 2003, acordat de Uniunea Scriitorilor

din România – Filiala Cluj, pentru volumul „Filosofia lui

Caragiale”, Editura Albatros;

  1. Trofeul acordat de Societatea Culturală Eugen Ionescu

& Zilele Eugen Ionescu ediţia a XII-a Internaţională, pentru volumul

„Ionescu în ţara tatălui”, Editura Biblioteca Apostrof, 2001;

  1. Marele premiu pentru poezie, 2003, al Festivalului

Internaţional de Poezie „Lucian Blaga”, Cluj;

  1. Premiul „Lillian Hellman/ Dashiell Hammett Grants”

pe 2001, acordat de Human Rights Watch

  1. Premiul Cartea de Poezie a anului 2001, acordat de

Zilele Culturale „Frontiera Poesis”, Satu-Mare, pentru volumul

„Falanga”, Editura Dacia;

  1. Premiul „Henri Jacquier” pentru eseu pe anul 2001,

acordat de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj & Centrul

Cultural Francez Cluj-Napoca, pentru volumul „Ionescu în

ţara tatălui”, Editura „Biblioteca Apostrof”;

  1. Premiul Uniunii Scriitorilor din România, pentru poezie,

acordat de Uniunea Scriitorilor din România, pentru volumul

„Cartea mîniei”, Editura Albatros;

1997, Premiul pentru poezie „Nichita Stănescu”, 1997,

acordat de Festivalul Zilele Nichita Stănescu, Ploieşti;

1997, Premiul de poezie „Cartea anului”, 1997, acordat de

Salonul Naţional de Carte Cluj, pentru „Cartea mîniei”, Editura

Albatros;

1993, Premiul de poezie, 1993, acordat de revista „Poesis”

pentru volumul „Poeme neruşinate”, Editura Albatros;

  1. Premiul „George Bacovia” pentru poezie, 1993, acordat

de revista „Contemporanul – Ideea europeană”, pentru volumul

„Poeme neruşinate”, Editura Albatros;

  1. Premiul pentru poezie , 1993, acordat de Salonul de

Carte Oradea, pentru volumul „Poeme neruşinate”, Editura

Albatros;

  1. Premiul Uniunii Scriitorilor, Debut poezie, 1981,

acordat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România,

pentru volumul „Aduceţi verbele”, Editura Cartea Românească;

  1. Menţiune pentru poezie acordată de revista studenţească

„Dialog” (Iaşi), la un festival studenţesc.

Decoraţii

  1. Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler,

acordat de Preşedintele României, la 1 decembrie 2000.

Premii academice

  1. Premiul de Excelenţă în Cercetarea Ştiinţifică, acordat

de Universitatea Babeş-Bolyai;

  1. Premiul pentru Operă de interpretare al Facultăţii de

Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai pe anul 2014, pentru

volumul „Biblioteci în aer liber”, Editura Polirom;

  1. Premiul Reprezentativităţii pentru anul 2011, acordat

de Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”;

  1. Premiul Reprezentativităţii pentru anul 2010, acordat

de Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”;

  1. Diploma „Personalităţi de excelenţă” pe anul 2010,

acordat de Universitatea Babeş-Bolyai;

  1. Premiul Reprezentativităţii pentru anul 2009, acordat

de Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”;

  1. Premiul de Excelenţei Ştiinţifice, acordat de Universitatea

Babeş-Bolyai;

  1. Diploma pentru Excelenţă didactică pe 2007, acordată

de Rectoratul Universităţii „Babeş-Bolyai”;

  1. Premiul de Excelenţă Ştiinţifică, acordat de Universitatea

Babeş-Bolyai.

X