Ovidiu Genaru s-a născut la 10 noiembrie 1934 la Bacău, în măhălălile numite de Bacovia „cartierele democrate”, unde „mulţimea anonimă se va avea în vedere”; loc în care nu se schimbase aproape nimic, ¬inimă a târgului „jidovit şi plin de coceni”. Tatăl, Constantin, fiu de ţărani de la Secuieni – Bacău, a devenit orăşean pe la 18 ani şi a fost mai toată viaţa un mărunt slujbaş în alimentaţia publică; mama, Maria, avea şi ea origine ţărănească de prin părţile Săbăoanilor – Roman. A urmat şcoala primară şi liceul la Bacău, pe care l-a absolvit în 1953, sub denumirea de Şcoala Medie nr. 1, devenită ulterior Liceul Bacovia, şi, după 1989, Colegiul Ferdinand. În 1948 un eveniment dramatic avea să-i marcheze adolescenţa şi nu numai, când singurul frate, mai mare cu 5 ani, Mircea, a fost arestat. Motivul? Subminarea regimului comunist proaspăt instaurat. Acest „stigmat”, conexat cu excluderea tatălui din PMR, a expus familia unor continui persecuţii şi frustrări. Între anii 1953-1957, deşi se pregătise intens să dea examen la medicină, pentru care avea o vocaţie certă, este student la Institutul de cultură fizică din Bucureşti; se întreţine practicând gimnastica de performanţă, component al lotului de tineret. În aceeaşi perioadă, un an, a fost şi acrobat la Circul de Stat. După absolvire se întoarce la Bacău ca profesor la Şcoala Sportivă. Începe să scrie şi este „adoptat” printre scriitorii locului: Radu Cârneci, George Bălăiţă, Sergiu Adam, Mihai Sabin şi alţii; aceştia vor deveni fondatorii revistei Ateneu în 1966, an în care, abandonând profesoratul şi cariera sportivă, întră în redacţie. Debutează în revista Luceafărul la rubrica „Un nume nou”, 1962; apoi editorial, cu volumul „Un şir de zile”, în colecţia ,,Luceafărul” a Editurii Pentru Literatură, 1966.
Rămâne la revista Ateneu până în 1974 când, nefiind membru de partid, este epurat din redacţie; trecutul „stigmatizant” îl urmăreşte continuu. Se reîntoarce în învăţământ, prin examen, ca asistent la Facultatea de educaţie fizică a Institutului pedagogic din localitate. Va părăsi postul prin restrângere de activitate, fiind ultimul venit şi, din 1980 până în 1990 se încadrează ca muzeograf la Casa Bacovia. După revoluţie lucrează la Inspectoratul pentru cultură al jud. Bacău, apoi devine deputat în Parlamentul României, în legislatura 1992-1996, parcurgând o experienţă păguboasă ca scriitor. Se pensionează în 1996. Urmează un periplu de scurte slujbe la acelaşi Inspectorat pentru cultură, apoi la Consiliul judeţean Bacău, unde e conţopist (ca şi Bacovia), apoi bibliotecar la Biblioteca judeţeană „C. Sturdza” (şi Bacovia a fost bibliotecar la Ministerul Minelor!); între anii 2000-2004 este ales din partea PSD consilier în Consiliul Municipal Bacău. La 70 de ani, în 2004, se retrage din viaţa publică. În acelaşi an primeşte distincţia Ordinul „Meritul cultural” în grad de comandor; este cetăţean de onoare al Bacăului.
Este membru al USR din anul 1968.
În afara cărţilor enumerate în fişa bibliografică, a mai scris publicistică, însemnări de călătorie, eseu, teatru şi poezii neincluse în volume; pictează icoane pe sticlă (expoziţie colectivă la Paris/Montreuil şi New York – Fundaţia Intercities Performing Arts Inc.), concepe bijuterii (este membru al Fondului Plastic); e pasionat de cultura antică şi medievală, de renaştere şi sociologie, de politologie, găteşte excelent, şofează de 50 de ani, cochetează cu pictura de şevalet, înoată bine, repară orice mecanisme şi-i plac călătoriile.
Trăieşte la Bacău într-un apartament de bloc împreună cu soţia, Cristina, profesoară de limba engleză, cu venerabilul motan Zoro şi cu „domnişoara” de onoare pisică Iozefina, o tigroaică pur sânge. Are două fete gemene, Raluca şi Irina, şi trei nepoţi, Ioana, Matei şi Ştefan. Blocul este construit pe locul unde se afla casa părintească a lui George Bacovia. Alte intersectări cu destinul poetului nu pot fi ignorate; când se năştea, în 1934, Bacovia primea premiul Societăţii Scriitorilor Români; au urmat acelaşi liceu şi au copilărit în aceleaşi măhălăli; timp de 10 ani a fost muzeograful friguroasei Case Bacovia.
Aceste coincidenţe între cele două destine par a fi absolut întâmplătoare. Poezia sa este inclusă în numeroase antologii de poezie românească apărute în străinătate.

DE ACELAŞI AUTOR:
Poezie

* Un şir de zile, Buc., Editura pentru literatură, Colecţia „Luceafărul”, 1966
* Nuduri, Buc., Editura pentru literatură, 1967
* Ţara lui Pi, Buc., Editura Tineretului, 1969
* Patimile după Bacovia, Buc., Editura „Cartea Românească”, 1972
* Bucolice, Iaşi, Editura „Junimea”, 1973
* Elogii, Buc., Editura „Eminescu”, 1974
* Goana după fericire, Buc., Editura „Cartea Româ¬nească”, 1974
* Madona cu lacrimi, Cluj-Napoca, Editura „Dacia”, 1977
* Poeme rapide, Iaşi, Editura „Junimea”, 1983
* Flori pe câmp, Buc., Editura „Cartea Românească”, 1984
* Am mai vorbit despre asta, Editura „Junimea”, 1986
* Patimile după Bacovia, Iaşi, Editura „Cartea Românească”, Colecţia Hyperion, Buc., 1986 (antologie)
* Orient, pardon!, Buc., Editura „Universal Dalsi”, 1999
* Trandafir cu venele tăiate, Buc., Editura Vinea, 2008
* Patimile după Bacovia, Buc., Editura Vinea, Ediţii definitive, 2009
* Jurnalul seducătorului, Iaşi, Editura Tipo MOLDOVA, 2011 (antologie)
* Graffiti. Afişe. Insomnii, Bacău, Editura Ateneul Scriitorilor, 2014
* Terapia cu îngeri, antologie, Iaşi, „Junimea”, 2016
* Patimile după Bacovia, ediţie bilingvă română-engleză, Iaşi, Editura „Junimea”, 2017. Traducere în limba engleză de Ira Beratlief.
* Poezii, Antologie 1967-2017, Cartea românească, Editor Călin Vasile
* La opt, gaura cheii şi alte patimi, Poezie, Iaşi, Editura „Junimea”, Iaşi, 2019.
* Cartea lui Mircea. Canal. Poezii, Iaşi, Editura „Junimea”, 2020.

Roman

* Week-end în oraş, Buc., Editura pentru literatură, 1969
* Fidelitate, Iaşi, Editura „Junimea”, 1977
* Iluzia cea mare, Buc., Editura „Cartea Românească”, 1979
* Sperietoarea, Buc., Editura „Cartea Românească”, 1992
* Diverse cereri în căsătorie, Iaşi, Editura „Junimea”, 1994
* Proces verbal al unei crime, Buc., Editura „Cartea Românească”, 1998

Proză scurtă

* Cafeneaua subiectelor, Iaşi, Editura „Junimea”, 1980

Eseu

* Pâinea cea de toate zilele. (Cultura pâinii; pâine sacră, pâine profană), Bacău, Editura „Corgal Press” , 2004
* Poftă bună în societatea de consum, Buc., Editura Vir¬tual BIG-BANG (on-line), 2011

Traduceri

* Vladimir Holan, Noapte cu Hamlet, poezii, în cola¬borare cu Dragoş Şesan, Buc., Editura „Univers”, 1974.

Teatru reprezentat

* La margine de paradis, Teatrul Dramatic Bacovia / Bacău, stagiunea 1976-1977
* Vieţi paralele, Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, stagiunea 1977 – 1978; Teatrul de Stat din Sibiu, Teatrul de Stat German din Timişoara, Teatrul de Stat „Valea Jiului” din Petroşani, Teatrul Popular „Petru Rareş” din Hârlău – aceeaşi stagiune; Teatrul Municipal Ploieşti, stagiunea 1977-1978, 1978-1979
* Exerciţii de forţă şi de echilibru, Teatru Dramatic Bacovia/ Bacău, stagiunea 1989-1990.

Premii literare

* Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi (Patimile după Bacovia), 1972
* Premiul Uniunii Scriitorilor din România (Elogii, Goana după fericire), 1974
* Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi (Poeme rapide) 1983
* Premiul George Bacovia al revistei „Ateneu”, Bacău, 1986
* Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi, (Sperietoarea), 1992
* Diploma Scriitorul anului, Ziarul „Deşteptarea”, Bacău, 1999
* Premiul special al Revistei „Ateneu”, Bacău, 2004
* Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Bacău, 2008
* Premiul Eleusis, Iaşi, 2009
* Premiul Opera Omnia, Festivalul Toamna bacoviană, Bacău, 2011
* Premiul Opera Omnia, Revista „Ateneu”, 2013
* Nominalizat la Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, 2012, 2013, 2015, 2016 pentru Opera Omnia
* Marele Premiu pentru Poezie al festivalului Internaţional de Poezie „Grigore Vieru”, mai 2015, Chişinău
* Premiul Naţional pentru Poezie, Serile de la Brădiceni, Târgu Jiu, sept. 2015
* Nominalizat în 2014 cu volumul de poezie Graffiti. Afişe. Insomnii, şi în 2016 cu Terapia cu îngeri – antologie, la Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România;
* Diploma de excelenţă şi Premiul Centrului Internaţional de cultură şi arte „George Apostu”, Bacău, 2016;
* Marele Premiu „Cununa de lauri”, de la Colibiţa. A şaptea ediţie a Turnirului de Poezie, Bistriţa-Năsăud, mai 2017;
* Premiul „Cartea lunii august”, 2016, pentru volumul Terapia cu îngeri;
* Premiul UNIUNII SCRIITORILOR din România pentru POEZIE, 2019 pentru volumul La opt, gaura cheii şi alte patimi;
* Premiul OPERA OMNIA al Filialei USR/ BACĂU, 1-2 noiembrie, 2019;
* Premiul NAŢIONAL DE POEZIE „MIHAI EMINESCU” pentru OPERA OMNIA, 2019.

Distincţii

* Cetăţean de onoare al municipiului Bacău, 2000
* Ordinul Meritul cultural în grad de COMANDOR, 2004