Date Personale

Nume legal: Rodica Marta Vartic

Nume la naştere: Crişan

Născută în Jucu de Jos, judeţul Cluj, fiica Mariei (n. Olosutean) şi a lui Augustin Crişan, ţărani mijlocaşi din Cîmpia Transilvaniei. Locuieşte în Cluj.

Biografie Profesională

Marta Petreu este scriitor şi profesor. S-a format în ambianţa intelectuală a mişcării literare Echinox, de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj.

Educație:

A urmat școala primară în comuna natală, Jucu de Jos. A continuat la Liceul „Axente Sever” din Mediaş (clasele IX şi X), apoi la Liceul „Emil Racoviţă” din Cluj (bacalaureat, 1974). Studiile universitare le-a absolvit la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Istorie şi Filosofie, secţia Filosofie-Istorie (licenţa, 1980). Este Doctor în filosofie la Universitatea din Bucureşti, cu teza „Valenţele estetice ale anamorfozei logice”, sub conducerea profesorului Ion Ianoşi (1992).

Carieră:

Între 1980-1990, a fost profesor de ştiinţe sociale (istorie, constituţie, filosofie etc.) la Liceul „Emil Racoviţă” din Cluj. În prezent, este profesor de istoria filosofiei româneşti la Universitatea „Babeş-Bolyai“. Din 1990, este redactor-şef la revista Apostrof, publicaţie mensuală editată de Uniunea Scriitorilor din România. Din 2009, publică la Editura Polirom, unde are o „Serie de autor Marta Petreu”.

Operă Publicată

Poeme

• Aduceţi verbele (1981)
• Dimineaţa tinerelor doamne (1983)
• Loc psihic (1991)
• Poeme neruşinate (1993)
• Cartea mîniei (1997)
• Apocalipsa după Marta (1999), antologie de poezie religioasă cu 7 inedite
• Falanga (2001), antologie de poezie de dragoste cu 15 inedite
• Scara lui Iacob (2006)
• Apocalipsa după Marta (integrala poeziei publicate pînă atunci, 2011)
• Asta nu este viaţa mea (2014)

Romane

• Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului (2011, reeditare 2019)
• Supa de la miezul nopţii (2017)

Eseuri şi Studii

• Teze neterminate (eseuri, 1991)
• Jocurile manierismului logi (1995; ed. a II-a revăzută şi adăugită, 2013)
• Un trecut deocheat sau „Schimbarea la faţă a României“ (1999; ed. a II-a revăzută şi adăugită, 2004; ediţia a III-a revăzută şi adăugită, cu titlul schimbat, Cioran sau un trecut deocheat, 2011)
• Ionescu în ţara tatălui (2001; ediţia a II-a, revăzută, 2002; ediţia a III-a revăzută şi adăugită, 2012)
• Filosofia lui Caragiale (2003; ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, 2012)
• Filosofii paralele (2005; ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, 2013)
• Despre bolile filosofilor. Cioran (2008; ediţia a II-a, 2010; ediţia a III-a revăzută şi adăugită, 2017)
• Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (2009; ed. a II-a, revăzută şi adăugită, 2010; ediţia a treia, revăzută şi adăugită, 2016)
• De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească (2011)
• O zi din viaţa mea fără durere (eseuri, 2012)
• Biblioteci în aer liber (eseuri, 2014)
• Generaţia ’27 între Holocaust şi Gulag. Mircea Eliade şi Klaus Mann despre generaţia tînără (2016)
• Domni şi Doamne (eseuri, 2020)
• Blaga, între legionari şi comunişti (2021)

Interviuri

• Conversaţii cu… I (2004)
• Conversaţii cu… II (2006)

Cărţi Coordonate

• Locatarii de la Ciucea. Album Veturia şi Octavian Goga (1998)
• În lumea taţilor (2004)
• Cele 10 porunci (2007)
• Scriitorul şi trupul său (2007)

Volume în Colaborare

• Ferestre întredeschise. Alexandru Vona şi Ovidiu Constantinescu (1997)
• Vlad Mugur, spectacolul morţii (2001)
• Sadovaia 302 bis (2006)

Ediții Îngrijite și Prefațate

A prefaţat / postfaţat şi a îngrijit ediţii de carte de literatură şi filosofie (Nae Ionescu, Bucur Ţincu, Arthur Dan, Constantin Rădulescu-Motru, Radu Stanca, D.D. Roşca, Alexandru Vona, Zaharia Boilă, Radu Petrescu, Z. Ornea, Miklós Bánffy, Farkas Jenő, Mihail Sebastian, Petru Dumitriu ş.a.). A colaborat la numeroase volume colective şi la numeroase reviste, din ţară şi străinătate deopotrivă.

Volume Personale în Străinătate

• Poèmes sans vergogne, trad. par Odile Serre, Alain Paruit, Ed. Pastenague, Franţa, Editura „Le Temps qu’il Fait“, 2005
• An Infamous Past: E. M. Cioran and the Rise of Fascism in Romania, translated by Bogdan Aldea, Ivan R. Dee Publ. House, Chicago, 2005, S.U.A.
• O bolestima filozofa. Cioran, tr. Djura Miocinovic, Serbia, Vîrşeţ, Ed. KOB, 2008
• Jonesko u očevoj zemlji, traducere de Djura Miocinovic, Serbia, Vîrşeţ, Ed. KOB, 2011
• L’Apocalypse selon Marta, trad. de Linda Maria Baros, Paris, Ed. Caractères, 2013
• Márta jelenései, Fordította Németi Rudolf, Az elöszót írta Szabó Anna, Budapesta, Palamart Kiadó, 2014
• The book of Anger, translated from Romanian by Adam J. Sorkin, Christina Zarifopol-Illias and Liviu Bleoca, New Orleans, Diálogos Books, 2014
• Notre maison, dans La Plaine de l’Armageddon, traduction du roumain et préface de Florica Courriol, Lausanne, Suisse, Editions l’Age d’Homme, 2014
• Il passato scabroso di Cioran, a cura di Giovanni Rotiroti, postfazione di Matia Luigi Pozzi, traduzione dal romeno di Magda Arhip e Amelia Natalia Bulboacă, Napoli-Salerno, Editore Orthotes, 2015
• Dall’Olocausto al Gulag. Studi di cultura romena, a cura di Giovanni Rotiroti, traduzione e postfazione di Irma Carannante, Napoli-Salerno, Orthotes, 2016
• L’Apocalisse secondo Marta. Poesie 1981-2014, Cura e traduzione di Roberto Merlo, Italia, Novi Ligure, Edizioni Joker, 2016
• Il canto l´incanto il grido. Tre Poetesse dell´Europa centro-orientale: K. Iłłakowiczówna, K. Nekrasova, M. Petreu, con testi e traduzione a fronte, a cura di Krystyna Jaworska, Massimo Maurizio, Roberto Merlo, testi di Kazimiera Illakowiczowna, Ksenia Nekrasova, Marta Petreu, Italia, Stilo Editrice & Università di Torino, 2017
• Apocalipsi segons Marta,/ Apocalipsa după Marta, Antologia poètica, Pròleg de D. Sam Abrams, Traducció de Jana Balacciu Matei i Xavier Montoliu Pauli, Barcelona, Pont del Petroli, Poesia, 2019
• Sulle malattie dei filosofi: Cioran, traduzione e a cura di Mattia Luigi Pozzi e Giovanni Rotiroti, Introduzione: Mattia Luigi Pozzi, Postfazione: Giovanni Rotiroti, Milano, Criterion Editrice, 2019
• Singurătatea e o ţară unu pe doi, traducere în ebraică de Moshe B. Itzhaki şi Paul Fărcaş, cuvînt înainte de Moshe B. Itzhaki, ilustraţii de Noa Levin Harif, Kerhev Publishing House, Israel, 2022

Premii și Distincții

Premii Literare și Culturale

• 2022: Premiul Naţional Mihai Eminescu Opera Omnia, pentru poezie
• 2021: Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia pe anul 2021, acordat de revista „Observator cultural”
• 2021: Premiul de Excelenţă „George Bacovia” pe anul 2021, acordat de revista „Ateneu”
• 2021: Premiul „Scriitorul anului”, 2021, acordat de Uniunea Scriitorilor din România sub egida Primăriei Municipiului Iaşi, pentru volumul „Blaga, între legionari şi comunişti”
• 2021: Premiul „Scriitorul lunii august” 2021, acordat de Uniunea Scriitorilor din România sub egida Primăriei Municipiului Iaşi, pentru volumul „Blaga, între legionari şi comunişti”
• 2020: Premiul „Tudor Vianu” pentru teoria literaturii şi a culturii, 2020, acordat de Muzeul Naţional al Literaturii Române
• 2018: Premiul Pen România 2018, pentru romanul „Supa de la miezul nopţii”
• 2016: Premiul „Excelenţă la Feminin” pe anul 2016, acordat de Asociaţia Femeilor de Afaceri Cluj
• 2014: Premiul pentru Poezie pe anul 2014, acordat de revista „Observator Cultural”, pentru volumul „Asta nu este viaţa mea”
• 2016: Premiul „Mihai Eminescu” pe anul 2014, acordat de Academia Română, pentru „Asta nu este viaţa mea”
• 2012: Premiul primului roman acordat de Festival du Premier Roman de Chambéry (Franţa), pentru romanul „Acasă, pe cîmpia Armaghedonului”
• 2012: Premiul pentru Eseu/ Memorialistică/ Publicistică pe anul 2011, acordat de revista „Observator Cultural”, pentru volumul „De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească”
• 2012: Premiul pentru cea mai valoroasă intervenţie la Colocviile Romanului Românesc Contemporan, ediţia a V-a, Alba Iulia
• 2011: Premiul Cartea anului – proză pe anul 2011, acordat de Centrul Multicultural Poesis, revista „Poesis” şi revista „Poesis internaţional”, pentru romanul „Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului”
• 2011: Premiul „Liviu Rebreanu” pe anul 2011, acordat la „Zilele Liviu Rebreanu”, Bistriţa, pentru romanul „Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului”
• 2011: Premiul „Cartea Anului” 2011, acordat de „România literară” şi Fundaţia Anonimul, pentru romanul „Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului”
• 2011: Premiul „Bun de Tipar”, categoria „Beletristică – Cea mai bună carte a anului” pentru anul 2011, acordat de Gala Industriei de Carte din România, ediţia I, pentru romanul „Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului”
• 2009: Premiul Cartea Anului 2009 pentru volumul „Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian”, acordat de Asociaţia Revistelor şi Editurilor Literare (ARIEL)
• 2008: Premiul Naţional Opera Omnia „Tudor Arghezi” pe anul 2008, acordat de Festivalul Internaţional de literatură „Tudor Arghezi”, Tg. Jiu – Cărbuneşti
• 2006: Premiul pentru poezie, acordat de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj, pentru volumul „Scara lui Iacob”
• 2005: Premiul pentru eseu, acordat de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj, pentru volumul „Filosofii paralele”
• 2005: Diplomă de excelenţă pentru eseu şi filosofie, Opera Omnia pe anul 2005, acordată de Cluburile Lions din Transilvania
• 2003: Premiul pentru eseu, 2003, acordat de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, pentru volumul „Filosofia lui Caragiale”
• 2003: Premiul pentru eseu, 2003, acordat de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj, pentru volumul „Filosofia lui Caragiale”
• 2002: Trofeul acordat de Societatea Culturală Eugen Ionescu & Zilele Eugen Ionescu ediţia a XII-a Internaţională, pentru volumul „Ionescu în ţara tatălui”
• 2002: Marele premiu pentru poezie, 2003, al Festivalului Internaţional de Poezie „Lucian Blaga”, Cluj
• 2001: Premiul „Lillian Hellman/ Dashiell Hammett Grants” pe 2001, acordat de Human Rights Watch
• 2001: Premiul Cartea de Poezie a anului 2001, acordat de Zilele Culturale „Frontiera Poesis”, Satu-Mare, pentru volumul „Falanga”
• 2001: Premiul „Henri Jacquier” pentru eseu pe anul 2001, acordat de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj & Centrul Cultural Francez Cluj-Napoca, pentru volumul „Ionescu în ţara tatălui”
• 1998: Premiul Uniunii Scriitorilor din România, pentru poezie, pentru volumul „Cartea mîniei”
• 1997: Premiul pentru poezie „Nichita Stănescu”, acordat de Festivalul Zilele Nichita Stănescu, Ploieşti
• 1997: Premiul de poezie „Cartea anului”, acordat de Salonul Naţional de Carte Cluj, pentru „Cartea mîniei”
• 1993: Premiul de poezie, acordat de revista „Poesis” pentru volumul „Poeme neruşinate”
• 1993: Premiul „George Bacovia” pentru poezie, acordat de revista „Contemporanul – Ideea europeană”, pentru volumul „Poeme neruşinate”
• 1993: Premiul pentru poezie, acordat de Salonul de Carte Oradea, pentru volumul „Poeme neruşinate”
• 1981: Premiul Uniunii Scriitorilor, Debut poezie, pentru volumul „Aduceţi verbele”
• 1978: Menţiune pentru poezie acordată de revista studenţească „Dialog” (Iaşi), la un festival studenţesc

Decorații

• 2000: Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, acordat de Preşedintele României

Premii Academice

• 2016: Premiul de Excelenţă în Cercetarea Ştiinţifică, acordat de Universitatea Babeş-Bolyai
• 2014: Premiul pentru Operă de interpretare al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai pe anul 2014, pentru volumul „Biblioteci în aer liber”
• 2011: Premiul Reprezentativităţii pentru anul 2011, acordat de Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”
• 2010: Premiul Reprezentativităţii pentru anul 2010, acordat de Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”
• 2010: Diploma „Personalităţi de excelenţă” pe anul 2010, acordat de Universitatea Babeş-Bolyai
• 2009: Premiul Reprezentativităţii pentru anul 2009, acordat de Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”
• 2008: Premiul de Excelenţei Ştiinţifice, acordat de Universitatea Babeş-Bolyai
• 2007: Diploma pentru Excelenţă didactică pe 2007, acordată de Rectoratul Universităţii „Babeş-Bolyai”
• 2005: Premiul de Excelenţă Ştiinţifică, acordat de Universitatea Babeş-Bolyai